Actorul de Hollywood din Moldova:
— Măi Bulă, am auzit că te-ai făcut actor mare la teatrul cel nou de la Iași, zice cumătrul Vasile la o cană de vin.
— Apăi, m-am făcut, cumătre, că actoria e arta sufletului, nu-i așa o simplă meserie!
— Și ce rol ai avut tu în piesa de aseară, că am văzut că era sala plină de oameni?
— Am avut rolul principal, măi Vasile! Am jucat un boier mare, bogat, care murea otrăvit în actul trei.
— Ioi, și cum ai jucat scenografia aia, te-ai zvârcolit mult pe scenă, ai plâns?
— Nu m-am zvârcolit deloc, măi cumătre, că regizorul mi-o zis să fiu natural... Am băut o cofiță de vin de-al nostru de la Vaslui înainte de spectacol, am adormit direct pe jilț și când s-o terminat piesa, publicul striga: „Bravo, Bulă, n-am văzut în viața mea un mort care să sforăie așa de realist!” 😮😮😮
Este un banc tratati-l ca atare!
Bonus
Peștele proaspăt de la mare:
— Băi, nene, ia vino puțin la masa mea, că m-ai zăpăcit de tot, zice Costel unui chelner de la o cherhana din Constanța.
— Vă rog, șefu', ce s-a întâmplat? Nu e bun hamsicul, nu e rece berea?
— Băi, băiatu', eu am comandat un pește proaspăt, prins azi dimineață din valurile mării, așa cum scrie în meniu!
— Păi da, șefu', e proaspăt, adus direct de la pescari!
— Păi și atunci de ce, când am înfipt furculița în el, mi-a sărit pe bluză un strop de gheață și peștele încă mai are privirea aia de parcă se uită la mine urât?
— Aaa, păi e foarte simplu, nene! Peștele e atât de proaspăt, încât a înghețat de sperietură când a văzut prețurile din meniul nostru de pe litoral!😂
Panourile fotovoltaice din Ardeal:
— No, Ioane, văzui că ți-ai pus panouri solare sus pe casă, direct pe acoperiș, zice soacra ardeleancă, uitându-se cu mâna la ochi.
— Am pus, mamă soacră, am pus, că s-o scumpit curentul de nu mai știm cum să ne mai gospodărim!
— No, și mere treaba, Ioane? Se face lumină destulă în casă de la soarele ăsta?
— Mere tare bine, mamă soacră, ba chiar am cumpărat și-un acumulator mare, să țină curentul și pe timp de noapte.
— No, bine... Da' ia zi-mi tu mie, de ce ai montat un panou d-ăla mic și pe cotețul porcului și unul chiar pe buda din fundul curții?
— Apăi, le-am pus acolo special pentru dumneata, mamă soacră!
— Păi ce, mie-mi trebuie lumină când mă duc acolo, măi ginere?
— Nu lumină, mamă soacră, da' senzorul ăla e legat la o sirenă în casă... Când intră dumneata acolo, mie-mi arată pe telefon că s-a produs o „scurgere masivă de energie” și e mai sigur să nu mă apropii două ceasuri!😜
Ciorba iute din Moldova:
— Chelner, măi băiatule, ia vino oleacă încoace la masa patru, strigă cumătrul Vasile, cu fața roșie ca sfecla.
— Vă rog, domnule, s-a întâmplat ceva? Nu este bună ciorbița de rădăuțeană?
— Ba-i bună, măi băiatule, da' ia spune-mi tu mie: ce naiba ați pus în ardeiul ăsta iute de mă ustură și călcâiele?
— Păi este un soi nou, importat acu', bio, extrem de picant! Vă aduc un pahar cu lapte sau niște smântână să vă treacă?
— Lasă smântâna, măi băiatule, că nu de asta te-am chemat!
— Dar de ce, vă simțiți rău?
— Nu mă simt rău, da' adu-mi repede și nota de plată, că dacă o văd și pe aia, sigur mă apucă un plâns așa de mare, de sting tot focul de pe limbă!😛
Gelozia și codul de blocare:
— Titi, muică, te văzui aseară cum zâmbeai la ecranul telefonului când erai în bucătărie! zice mândra, cu mâinile în șolduri.
— Păi nu zâmbeam la nimic, fă Mărie, mă uitam și eu la niște filmulețe cu tractoare pe internet!
— Lasă tractoarele, Titi, că nu sunt eu proastă! Ia dă-mi mie codul de la telefonul tău, dacă n-ai nimic de ascuns!
— Muicăăă, păi dragostea noastră se bazează pe încredere deplină, nu pe parole și coduri secrete!
— Ba nu, Titi! Ori îmi dai codul acu', ori plec la mama și te las singur cu tractoarele tale!
— No bine, fă, ia-l și caută: codul e data în care ne-am cunoscut noi doi, plus ziua în care m-ai sărutat prima dată!
— ...Titi, lasă așa, că oricum aveam treabă și n-am timp de ghicitori din secolul trecut!😃
Nota de plată de la cherhana:
— Mărie, muică, ce bine miroase peștele ăsta fript pe plită, zici că e prins acu' din valurile mării! zice Gheorghe, lingându-și degetele.
— E bun, Gheorghe, e bun, da' ai întrebat și tu cât costă hamsia asta mică, să nu avem surprize?
— Lasă, fă, că e pește de-al nostru, din Marea Neagră, doar nu l-au adus cu avionul din Africa!
— Vine ospătarul, Gheorghe! Ia vezi nota, de ce te-ai albit la față de zici că te-a înghițit rechinul?
— Muicăăă, Mărie, cred că peștele ăsta mic a fost campion mondial la înot, fă!
— De ce, măi omule, cât costă o porție?
— Păi la banii ăștia, fă, nu mi-au vândut hamsia prăjită... Cred că mi-au trecut pe notă și chiria pe acvariul în care a copilărit ea!😀😀
Sunt glume si bancuri, trebuie tratate ca atare!
.png)